HUROSCG

Programele de cooperare transfrontaliera  – prezent si viitor


 
Începând cu anii ’90, Uniunea Europeană acordă din ce în ce mai mare atenţie sprijinirii programelor de dezvoltare transfrontaliere, atât la nivelul graniţelor sale externe şi interne, cât şi la nivelul regiunilor de graniţă ale ţărilor candidate.

1. Cooperarea transfrontaliera ca Iniţiativa Comunitară INTERREG

Iniţiativa Comunitară INTERREG funcţionează din 1990. Scopul principal al iniţiativei a fost de a întări coeziunea economică şi socială prin sprijinirea cooperării transfrontaliere, precum şi de a promova cooperarea dintre ţările Uniunii Europene şi ţările din afara ei. Iniţiativele Comunitare, fiind programe de finanţare a unor domenii de cooperare considerate esenţiale din punctul de vedere al dezvoltării şi coeziunii întregului areal european, sunt propuse statelor membre de către Comisia Europeană. În acelaşi timp, Comisia stabileşte obiectivele generale şi priorităţile iniţiativelor, respectiv fondurile alocate acestora, pe baza cărora statele membre ale UE, care alcătuiesc macroregiuni şi regiuni transfrontaliere prestabilite, pot înainta Comisiei Europene propuneri comune detaliate. Autorităţile de management create pentru fiecare program în parte, de către statele care coopereaza in program, răspund de implementarea corectă a programelor şi atingerea obiectivelor programului, managementul operaţional fiind asigurat de secretariatele tehnice comune, in care sunt reprezinte toate ţările participante in acel program.
În prezent programele INTERREG III au trei forme fundamentale: 1. cooperarea transfrontalieră (INTERREG IIIA), 2. cooperarea transnaţională (INTERREG IIIB) şi 3. cooperarea interregională (INTERREG IIIC).

2. Precursorii programelor Iniţiativa Comunitară INTERREG in tarile candidate la UE - programele transfrontaliere în perioada 1995-2003

Printre instrumentele principale de pregătire a tarilor candidate la integrarea in UE l pentru a implementa programele INTERREG IIIA, menite să promoveze cooperarea transfrontalieră, se numără programul Phare Cross-border Co-operation (Phare CBC), în care, relaţia dintre România şi Ungaria, s-a dovedit a fi de succes de la începuturile sale din 1996, determinând profund direcţiile viitoare de dezvoltare a cooperării dintre cele două ţări.

În perioada 1996-2003, Comisia Europeană a alocat în total 34 milioane euro pentru implementarea proiectelor CBC de partea maghiară a graniţei; in acelasi timp, partea romana a realizat proiecte de cooperare transfrontaliera la care UE a contribuit cu 28 milioane euro. Utilizarea acestor fonduri s-a axat pe cinci priorităţi majore, descrise în Documentul Comun de Programare care reprezintă baza programului CBC româno-maghiar.
Atât pe partea maghiară cât şi pe cea română a granitei, o mare parte a fondurilor s-a cheltuit pentru realizarea unor proiecte ample de dezvoltare a infrastructurii de transport (puncte de trecere a frontierei şi modernizarea drumurilor publice), precum şi pe realizarea unor proiecte de protecţia mediului şi dezvoltare economică. În afara proiectelor de dezvoltare a infrastructurii fizice, s-au finanţat şi proiecte de dezvoltare locala şi a resurselor umane – mai ales din Fondul Proiectelor Mici – cu scopul de a promova formarea relaţiilor de parteneriat dintre comunităţile transfrontaliere şi actorii locali.
În regiunea de graniţă maghiaro-sârbă, nu au existat în trecut programe de cooperare transfrontalieră, creându-se, pentru prima dată, în cadrul Programului Naţional Phare pentru Ungaria, în 2003, un Fond de Proiecte Mici Pilot, menit să promoveze înfiinţarea unor reţele de cooperare durabilă în acea regiune.

3. Programele INTERREG in perioada 2004-2006 - programul de cooperare transfrontalieră România – Ungaria şi Ungaria – Serbia şi Muntenegru

-

Începând cu 2004, cand Ungaria a devenit stat membru al UE, programarea cooperării transfrontaliere la granita dintre Ungaria si cele 2 cele doua state vecine a intrat într-o fază nouă, programul fiind finantat din  instrumente financiare diferite ale UE, bazate pe proceduri diferite.

Obiectivele şi prioritatile majore ale programului, stabilite in comun de catre partenerii in program:

  • Întărirea coerentei teritoriale, fizice şi infrastructurale a regiunii transfrontaliere: îmbunătăţirea punctelor de trecere a frontierei şi a infrastructurii regiunii transfrontaliere, gestionarea provocărilor comune existente în domeniul protecţiei mediului şi prevenirii inundaţiilor, respectiv protecţia comună a rezervelor şi sistemelor de apă.
  • Sprijinirea iniţiativelor de cooperare în vederea unificării pieţelor şi întăririi coerenţei între grupurile economice si sociale locale: dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor comune de afaceri, sprijinirea cooperării dintre întreprinderile mici şi mijlocii, sprijinirea cooperării dintre instituţii şi comunităţi, precum şi promovarea cooperării în domeniul cercetării şi dezvoltări tehnologice şi a dezvoltării resurselor umane.

Finanţarea programului

Finanţarea programului de cooperare transfrontalieră Ungaria - România şi Ungaria - Serbia şi Muntenegru este asigurată prin INTERREG IIIA de partea maghiară şi Phare CBC de partea română, respectiv prin programul de vecinătate, din fonduri CARDS, pentru Serbia şi Muntenegru.

În perioada 2004-2006, programul dintre Ungaria si Romania beneficiaza din partea UE de o sustinere financiara totala de peste 31 milioane, respectiv 16 milioane euro pentru Ungaria (la care se vor adauga 5,5 milioane euro finantarea maghiara) si de 15 milioane  euro pentru Romania (la care se vor adauga peste 4 milioane euro finantarea nationala). Partea sârbă poate folosi 2 milioane euro din programul pe 2004, respectiv de 2-3 milioane euro pe anii 2005-2006.

Cuprinsul regiunii transfrontaliere

În perioada 2004-2006 programul cuprinde regiunile de la graniţa externă a Uniunii Europene, cu România, respectiv cu Serbia din cadrul Uniunii Serbia şi Muntenegru.

Ungaria – NUTS III: judeţele Szabolcs-Szatmár-Bereg, Hajdú-Bihar, Békés, Csongrád, şi Bács-Kiskun

România – NUTS III: judeţele Satu Mare, Bihor, Arad şi Timiş

Serbia – districtele: Bacica de Vest, Bacica de Nord, Banatul de Nord, Bacica de Sud, Banatul de Mijloc, Srem, Banatul de Sud şi Belgrad

Beneficiari

Beneficiarii programului sunt în primul rând organizaţiile non profit, cum ar fi consiliile judetene si locale, organizaţiileneguvernamentale, fundaţii, asociaţii, instituţii de învăţământ sau biserici, etc.

4. Cooperarea transfrontaliera in perioada 2007-2013

În perioada de programare care incepe in 2007, actuala Iniţiativă Comunitară INTERREG va deveni al treilea obiectiv prioritar al Fondurilor Structurale, de sine stătător, sub denumirea de „Cooperare Europeană Teritorială”. Direcţia principală a cooperării transfrontaliere rămâne, însă, în continuare, dezvoltarea economiei, a activităţilor comune turistice şi de protecţie a mediului, îmbunătăţirea accesului la reţelele transfrontaliere de transport şi informaţionale, îmbunătăţirea gospodăririi transfrontaliere a apelor şi gestionarea deşeurilor, precum şi crearea structurilor comune de sănătate, cultură şi învăţământ.